
Să cresc la țară a fost un privilegiu pentru mine… am avut ocazia să trăiesc într-un mediu natural, să respir aerul curat de munte, să privesc animalele și plantele crescând și să mă bucur de tot ceea ce ne oferea mama Natură în acele vremuri.
Acum patruzeci de ani, în satul în care m-am născut, fiecare familie avea o bucată de pământ pe care cultiva legume și leguminoase pentru propriul consum și planta pomi fructiferi. Tot ceea ce oamenii cultivau în acele zile se folosea atât pentru alimentația de zi cu zi, cât și pentru a hrăni animalele sau pentru a face îngrășăminte naturale.
Unele fructe se consumau în sezonul de vară, iar altele se păstrau pentru iarnă fiecare în funcție de soiul lor. De asemenea, se pregăteau gemuri de casă, dulceață, compot… preparate care țineau până anul următor fără a fi nevoie de a adăuga aditivi sau conservanți. Merele, fructele copilăriei mele, erau cele care țineau cel mai mult. Soiurile târzii se păstrau pentru iarnă în cutii de lemn în locuri răcoroase (beciuri) între straturi de hârtie de ziar.
Unele legume se foloseau pentru conservă, zacuscă, zarzavat, iar altele se puneau la murat (castraveții, varza, gogonele…). Mâncarea gătită în casă și prăjiturile care se pregăteau ocazional au stat baza alimentației tuturor familiilor, iar toate aceste obiceiuri s-au transmis din generație în generație.

Datorită faptului că se mânca natural, în acele timpuri existau foarte puține boli, iar oamenii aveau energie și putere pentru a lucra pe tot parcursul zilei fără a lua suplimente. Pentru a trata o simplă răceală sau chiar și anumite afecțiuni mai grave se făceau ceaiuri, tincturi și siropuri din plante medicinale. Puținele dureri care apăreau se vindecau prin masaj, comprese, terapie cu ventuze și alte remedii naturale.
Animalele din gospodărie aveau un ciclu mai lent de creștere datorită hrănirii lor într-un mod natural bazat pe cereale și iarbă. În zilele noastre însă, în fermele cu producție intensivă aceste proces este accelerat, animalele fiind alimentate, printre altele, cu hormoni și antibiotice, pe care ajungem să le consumăm într-un mod indirect și care au un impact negativ asupra sănătății noastre pe termen lung. În ultimii ani găsim tot mai multe studii care ne arată că un consum excesiv de produse de origine animală este cauza multor boli moderne…

De-a lungul anilor, obiceiurile s-au pierdut puțin câte puțin iar stilul de viață s-a schimbat, gătitul nu mai este o practică frecventă, crescând consumul de produse industrializate și tip fast- food care conțin tot felul de aditivi (E-uri) care ne pun sănătatea în pericol. Ritmul alert pe care îl avem în prezent, alimentația nesănătoasă, lipsa de activitate fizică și nerespectarea unui program de odihnă ne face să fim obosiți, stresați, fără putere și mai predispuși la anumite boli. Chiar dacă trebuie să ținem pasul cu actualitatea acestor vremuri, de fapt am avea nevoie de puține lucruri pentru a trăi într-un mod conștient și echilibrat la fel cum au făcut bunicii și străbunicii noștri. Totul este să conștientizăm acest lucru și să vrem să facem o schimbare în acest sens, adoptând un nou stil de viață.

Cred că ar fi momentul să reflectăm asupra situației în care ne aflăm, să încercăm să ne schimbăm obiceiurile, să revenim la gătitul sănătos, la produsele naturale, să adoptăm o dietă bazată pe legume, cereale integrale și fructe din culturi ecologice. De asemenea meditația, rugăciunea, plimbările în aer liber, exercițiile moderate, respirația profundă pe cât posibil în natură ne pot îmbunătăți starea de sănătate fiind benefice pentru corp, suflet și minte.
Sănătatea nu reprezintă totul, dar fără sănătate nimic nu contează.
Arthur Schopenhauer