Când am descoperit macrobiotica mi-am dat seama că este stilul de viață cel mai potrivit pe care oricine îl poate adopta pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate fizică și mentală. Adică, un mod de a trăi în echilibru, având o dietă zilnică simplă bazată pe cereale integrale și alte alimente naturale de origine vegetală în cea mai mare parte, eliminând produsele procesate chimic și ambalate. Desigur, conceptul de macrobiotică nu înseamnă doar o dietă echilibrată, ci și o gândire pozitivă, exerciții moderate și recunoștință spirituală. Este așadar o întreagă filozofie de viață prin care putem preveni și vindeca bolile, conform spunea Michio Kushi.
Termenul macrobiotică provine din cuvintele grecești antice Macro (Mare) și Bios (Viață) și a fost folosit cu mii de ani în urmă de către Socrate, Aristotel și Hipocrate, dintre cei mai cunoscuți. Acesta din urmă fiind considerat părintele medicinei, susținea că cea mai bună medicină dintre toate este cea de a-i învăța pe oameni cum să nu aibă nevoie de ea.
Macrobiotica din zilele noastre se bazează pe principiile civilizației orientale antice, Georges Ohsawa fiind cel care a adus-o și a răspândit-o în Occident. El susținea că, dacă am aplica principiile filosofiei orientale în viața noastră de zi cu zi, am putea trăi în armonie. Dar pentru a ajunge acolo, este necesar să înțelegem mai întâi Principiul Unificator al filosofiei orientale, yin și yang.
După s-a vindecat de tuberculoză prin intermediul macrobioticii, Ohsawa a răspândit în lumea întreagă idei despre această dietă care oferea mari beneficii pentru sănătate și în care se foloseau alimente naturale. El a propus zece tipuri de regimuri pe care orice persoană le-ar fi putut alege pentru a-și schimba obiceiurile alimentare și pentru a-și echilibra energia. Este posibil să fi auzit de dieta numărul șapte care a devenit foarte cunoscută în anii șaizeci- șaptezeci. Aceasta pornea de la baza faptului că se poate obține un echilibru rapid (7-10 zile), astfel rezolvând problemele de sănătate fizice și mentale. Cu toate acestea, în prezent nu este deloc recomandabil să încercăm această dietă fără consultarea experților în dietetică din domeniul macrobiotic, deoarece ar putea fi dăunătoare sănătății.
De-a lungul anilor, medici precum Christoph Wilhelm Von Hufeland (unul dintre adepții lui Hipocrate) sau Sagen Ishizuka (cel care a adus la cunoștință importanța echilibrului acid- alcalin și sodiu-potasiu pentru starea de sănătate și care l-a ajutat pe Georges Ohsawa să se vindece de tuberculoză), recomandau o alimentație și un stil de viață sănătos bazat pe macrobiotică. Din păcate, în zilele noastre există prea multe medicamente care necesită să fie testate, iar medicii nu mai recomandă acest tip de dietă.
O altă persoană cunoscută în lumea macrobiotică este Michio Kushi, fondatorul unor instituții de prestigiu internațional, susținător al importanței alimentației naturale și al unui mod de a trăi în armonie cu natura. El declara cu ani în urmă, că în domeniul macrobioticii încă se mai încercă a se urma filosofia lui Hipocrate referitoare la afirmația fie ca hrana să-ți fie medicament dar și în ceea ce privește conceptul că Natura vindecă, astfel că trebuie să o respectăm și să-i urmăm exemplul.
Și dacă ne oprim să ne gândim pentru un moment, ne dăm seama că datorită schimbărilor pe care le experimentăm în ultima vreme și a dezvoltării noilor tehnologii, ne-am îndepărtat destul de mult de acea forță puternică pe care puțini știu să îi fie recunoscători și să o respecte în mod corespunzător. De aceea, consider că este timpul să facem unele schimbări în viața noastră și cred că abordarea macrobiotică ar fi cea mai potrivită modalitate de a ne conecta cu natura și cu noi înșine. Pentru a pătrunde în această lume macrobiotică, în primul rând ar fi necesar să înțelegem despre ce este vorba și mai apoi să începem să ne schimbăm obiceiurile încetul cu încetul.
Macrobiotica recomandă consumul de alimente integrale, în funcție de climă și de anotimp, dar trebuie să învățăm să alegem alimentele cu grijă, conștiință, libertate și responsabilitate, să fim noi cei care alegem un aliment și nu el pe noi. În plus, aceasta evidențiază efectul nociv al alimentelor procesate și rafinate și promovează folosirea alimentelor complete, preparate într-un mod tradițional. Macrobiotica ne învață de asemenea cum să alegem și cum să gătim alimentele, energia pe care acestea ne-o oferă și nu numai valoarea nutrițională pe care se bazează în mod normal dietele nutriționale. De aceea cred că cel mai bun mod de a învăța este să experimentăm fiecare dintre noi pe baza autoevaluării, a autocunoașterii și a practicii în propria bucătărie.
Ca ființe vii suntem unici fiecare în felul său de a fi cu diferențe genetice, nevoi și activități diferite, deci nu putem adopta cu toții o dietă standard. Ceea ce ar trebui să înțelegem cu toții este că macrobiotica nu este o doctrină, ci flexibilitatea fiecărui individ de a alege în mod liber ceea ce i se potrivește cel mai bine, este un stil de viață care ne raportează pe fiecare dintre noi la pământul și la originile noastre.
monatur 